"Casa Melik a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, probabil în jurul anului 1760, de un boier care avea rang de spătar (de unde și numele străzii). Urmașii săi au vândut casa, în 1815, negustorului armean Hagi Kevork Nazaretoglu, care o reface în 1822, dată a primei renovări, înscrisă deasupra ușii de intrare. Negustorul o lasă fiului său Agop, care, la rândul său, o dă ca zestre fiicei sale Ana, la căsătoria ei cu arhitectul Iacob Melik. Arhitectul o renovează în 1857. Ana Melik, care a supraviețuit soțului ei, lasă prin testament casa pentru a fi folosită ca azil pentru văduvele bătrâne ale comunității armene. După un șir de procese, nepotul soțului ei, Eugen Melik, câștigă vremelnic casa, dar, după ce o renovează în 1920, o pierde, și în clădire se instalează azilul. După 1944, autoritățile desființează azilul și aduc în casă chiriași.
În 1970, se ia hotărârea ca în casa Melik să fie expusă colecția Serafina și Gheorghe Răut, recent donată statului, alături de lucrări de Theodor Pallady. În acest scop, casa este remaniată de Direcția Monumentelor Istorice, ultima restaurare fiind încheiata în anul 1971."
Descrieri/Comentarii